La doar 8 ani, David riscă să își piardă complet vederea la ochiul stâng. O cataractă congenitală agresivă îi întunecă zi de zi lumea.

Singura șansă a fetiței de 4 luni de a vedea vreodată este o operație complexă, programată în luna mai.

Cristian are doar un an și opt luni, dar viața lui a însemnat, încă din primele clipe, o luptă continuă pentru supraviețuire. Crizele epileptice care îi zdruncină trupul fragil îi fură copilăria, iar părinții lui trăiesc cu speranța că o intervenție chirurgicală i-ar putea reda șansa la o viață normală. Pentru asta însă, au nevoie de sprijinul nostru.

La doar câteva luni de la naștere, Alexandru a primit un diagnostic cumplit: leucemie acută limfoblastică tip B. De atunci, viața lui și a părinților săi s-a transformat într-o cursă contra-cronometru, între spitalizări, tratamente agresive și nopți nedormite. Deși familia a reușit să obțină asigurare medicală în Italia, care acoperă costul tratamentului, cheltuielile suplimentare pentru cazare, hrană și transport sunt copleșitoare. Acum, Alexandru are nevoie de sprijinul nostru pentru a continua lupta până la capăt. Alexandru s-a născut pe 9 aprilie 2023, într-o zi de Florii, aducând bucurie și speranță părinților săi. Totul părea normal, până când, la doar trei săptămâni, pe fruntea băiețelului a apărut o vânătaie. Următoarele luni au însemnat vizite repetate la medici, investigații și, în cele din urmă, operația unei formațiuni suspecte. Rezultatul biopsiei a căzut ca un trăsnet asupra părinților: pruncul lor nou-născut suferea de leucemie acută limfoblastică tip B. De atunci, familia trăiește un coșmar: tratamente dure, septicemii, transfuzii de sânge, internări repetate și momente critice care le-au pus la grea încercare puterea.

Încă din burtica mamei, la 28 de săptămâni de sarcină, medicii au descoperit că Delia suferea de ventriculomegalie, o malformație la nivelul creierului. Doar că veștile triste pentru mama și tatăl ei nu aveau să se oprească aici. Pe când fetița avea 4 luni, părinții au aflat că Delia este hipotonă, însă cauza rămânea necunoscută. După numeroase investigații, la nouă luni, au venit vești și mai dureroase: Delia suferea de hipoacuzie neurosenzorială profundă, adică pierdere severă a auzului, pe ambele urechi.

Un copil care ar trebui să se joace, să viseze și să meargă la școală luptă, de aproape doi ani, cu o boală nemiloasă. Împreună, o putem ajuta să ajungă la finalul tratamentului și la începutul unei vieți normale. Cristina Ștefania avea doar 9 ani când viața ei și a familiei sale s-a schimbat radical. Era elevă în clasa a II-a când părinții au aflat diagnosticul crunt: leucemie acută mieloidă. Din mai 2024, copilăria Cristinei s-a mutat între saloanele Institutului Clinic Fundeni, perfuzii, citostatice și așteptări dureroase. Timp de aproape un an, până în martie 2025, Ștefania a urmat un tratament chimioterapeutic agresiv. A fost greu, a fost dureros, dar a dat rezultate: boala a intrat în remisie. A urmat însă o nouă etapă, la fel de importantă – tratamentul chimioterapeutic de întreținere, care se va încheia în martie 2026

Două surori gemene, născute în aceeași zi, au pornit în viață împreună. Astăzi, la 11 luni, una crește acasă, iar cealaltă trăiește într-un salon de spital. Iuliana suferă de ciroză hepatică, după ce s-a născut cu atrezie de căi biliare. Singura ei șansă este un transplant de ficat în Italia, avându-l pe tatăl ei donator. Statul român plătește intervențiile, însă familia trebuie însă să strângă aproape 40.000 de euro pentru a putea pleca. Împreună îi putem fi aproape cu un SMS de 2 euro la numărul fără recurență 8848. Iuliana și Adriana s-au născut pe 20 martie 2025, după o sarcină dorită și monitorizată ca la carte. La naștere fetițele au primit note bune și nimic nu anunța drama care avea să urmeze. Primele semne că ceva nu e în regulă cu Iuliana au apărut în maternitate. Analizele nu ieșeau bine, așa încât, chiar dacă surioara ei Adriana a plecat acasă, Iuliana a rămas în incubator până la trei săptămâni, când a fost transferată către Spitalul Județean de Urgență Craiova. Aici fetița a ajuns cu un icter care părea că nu mai trece, motiv pentru care i s-au făcut investigații suplimentare. Diagnosticul comunicat părinților: atrezie de căi biliare, o malformație gravă care împiedică eliminarea bilei și duce la distrugerea progresivă a ficatului. La spitalul din Craiova Iuliana a trecut prin câteva intervenții chirurgicale, printre care una laparoscop, dar și prin procedura Kasai care, în unele cazuri, poate salva funcția hepatică. Dar niciuna dintre acestea nu a avut rezultatul așteptat. Astfel, fetița a fost transferată la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu din București, unde medicii au încercat din nou să corecteze problema. Nici de această dată evoluția nu a fost favorabilă.

Andrei Cherejdi s-a născut pe 5 august 2018, la doar 34 de săptămâni de sarcină. Viața lui a început cu intervenții chirurgicale, durere și spitalizări îndelungate. La naștere, din cauza unei suferințe severe intrauterine, mâna sa dreaptă a fost grav afectată. Țesuturile și mușchii nu au mai putut fi salvate, iar medicii au luptat, în primele zile de viață, pentru ca Andrei să nu își piardă complet mâna. Diagnosticul cu care a rămas este sindromul Volkmann intrauterin, o afecțiune rară și gravă, care duce la deformarea și pierderea funcției mâinii, ca urmare a unei ischemii severe. Pe lângă această dramă, Andrei a trecut prin mai multe operații abdominale încă din primele zile de viață, din cauza unei atrezii de colon, fiind nevoit să trăiască luni de zile cu colostomă.